Victoria fără triumf a lui Macron și anatomia votului francez

• Emmanuel Macron a obținut un al doilea mandat cu 58,5% din voturi, față de 41,5% pentru Marine Le Pen.
• Observatorii și jurnaliștii francezi au vorbit însă de o victorie „fără triumf” și „fără glorie”.
• În discursul său de victorie, Macron a recunoscut că mulți au votat pentru el doar pentru a nu o lăsa pe Le Pen să câștige.

Președintele Emmanuel Macron a obținut un al doilea mandat cu 58,5% din voturi, față de 41,5% pentru Marine Le Pen. Macron a devenit, de asemenea, primul președinte francez care a fost reales în ultimii 20 de ani (ultima dată a fost Jacques Chirac, în 2002). Observatorii și jurnaliștii francezi au vorbit însă de o victorie „fără triumf” și „fără glorie”, marcată de rezultatul istoric al extremei drepte, de o rată de abținere ridicată și de posibilitatea că vor urma vremuri nu tocmai ușoare.

În 2017, pentru discursul său de victorie, Macron a mers singur la Luvru în mijlocul unei mulțimi triumfătoare. De data aceasta, la Champ-de-Mars, în apropiere de Turnul Eiffel, noul președinte ales a fost înconjurat de copii și însoțit de soția sa. În jurul lui nu era o mulțime jubilantă: cei prezenți erau în mare parte foarte ușurați, scrie Le Monde.

În discursul său de victorie, Macron a recunoscut că mulți au votat pentru el doar pentru a nu o lăsa pe Le Pen să câștige și a promis să abordeze sentimentul multor francezi că nivelul de trai scade.

„Mulți din această țară au votat pentru mine nu pentru că îmi susțin ideile, ci pentru a le ține departe pe cele ale extremei drepte. Vreau să le mulțumesc și să știu că le sunt dator în anii care vor urma”, a declarat președintele francez, citat de Al Jazeera.

Anatomia votului

Unul dintre obiectivele votului pe parcursul a două tururi este de a se asigura că învingătorul final se bucură de sprijinul unei majorități absolute a națiunii. Celălalt obiectiv este ca oamenii să voteze cu inima în primul tur și cu capul (adică în mod strategic) în al doilea tur. Dar în 2022, niciunul dintre aceste obiective nu a fost îndeplinit.

Tradiția de a vota cu inima se baza pe vechiul stil de competiție electorală între diverse partide de stânga și de dreapta. Oamenii își alegeau partidul preferat în primul tur, apoi susțineau partidul din partea lor calificat în turul doi. Acest model s-a prăbușit de la apariția extremei drepte ca forță electorală majoră în Franța și de la apariția mai recentă a centrului. Pentru a doua oară consecutiv, nici stânga, nici dreapta nu au reușit să ajungă în turul final. Alegătorii sunt acum forțați să voteze tactic încă din primul tur.

Un vot pentru Macron e un vot împotriva lui Le Pen

Mulți alegători au votat negativ mai degrabă decât pozitiv – împotriva unui candidat, mai degrabă decât pentru celălalt. În timp ce rezultatul, în ceea ce privește buletinele de vot exprimate, este același, semnificația sa este foarte diferită.

Macron a avut la dispoziție cinci ani pentru a dezamăgi oamenii. A fost un prim mandat plin de provocări, definit de pandemie și, mai recent, de conflictul din Ucraina. Principala strategie politică a lui Macron a fost să neutralizeze amenințarea electorală reprezentată de partidul de dreapta majoritar Republicanii.

Nu doar Macron curtează votul negativ – „votul împotrivă”. Le Pen și-a poziționat candidatura ca pe un referendum asupra lui Macron și a încurajat oamenii să o vadă ca pe un vot împotriva politicilor din ultimii cinci ani. Este mai puțin probabil ca aceasta să fie o strategie eficientă pentru ea – mulți alegători dezamăgiți de Macron vor alege pur și simplu să se abțină – dar i-a consolidat sprijinul în rândul anumitor categorii de electorat.