Știu, deci știi, cu Răzvan Theodorescu: Supraviețuirea lui Aman

Theodor Aman (1831 –  1891) a fost nu doar unul dintre ctitorii picturii românești moderne, ci și un întemeietor al învățământului artistic românesc.

După studii în țară și la Paris – ca elev al lui Drolling și al lui Picot – creează, la București, Școala de Belle Arte și o întreagă operă cu caracter istorist. Între 1868 și 1869 pe un loc moștenit de soția sa în inima Capitalei (astăzi str. C. A. Rosetti 8) artistul a comandat arhitectului Franz Scheller proiectul unei case care a devenit un atelier celebru frecventat de intelectualitatea bucureșteană.

În urma unei expoziții din 1883 care nu s-a bucurat de succesul meritat și al contractării unor datorii Aman a fost silit să ipotecheze casa – atelier care abia după un deceniu de la moartea  artistului, în 1908, avea să devină muzeu. 

La exterior sculptorul Karl Storck a plasat două statui și tot aici se  află două medalioane înfățișând pe Michel Angelo și pe Leonardo da Vinci.

Interiorul de la pictura murală la mobilier este datorat proprietarului – artist ale cărui obiecte personale și opere au fost donate de soția sa în 1904. Restaurată între 2004 și 2009, casa – muzeu Aman este un unicat al peisajului bucureștean și național.