Sunt 150 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți reprezentanți ai simbolismului din literatura română, Dimitrie Anghel. A fost poet, prozator și publicist, colaborator al lui Mihail Sadoveanu, Șt. Octavian Iosif și Ilarie Chendi.
- A publicat în „Contemporanul”, „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Viața românească”, a făcut parte din conducerea revistelor „Sămănătorul” și „Cumpăna”.
- Publică singur sau împreună cu Șt. O. Iosif volumele „În grădină”, „Fantazii”, „Legenda funigeilor”, „Cometa”, „Caleidoscopul lui A. Mirea”, „Carmen saeculare”, „Cireșul lui Lucullus” etc.
- În ciuda firii viforoase, manifestă, mai ales în poezie, eleganță, delicatețe, viziune picturală: „Au înflorit iar măgheranii și n-a prins nimene de veste/ Și-acum se trec, cum trec pe lume atâtea vieți ce pân’ la moarte/ S-ascund în numărul mulțimei și umilite stau deoparte,/ Cum sta între surori sfioasa cenușăreasă din poveste”.
- Se ceartă cu Șt. O Iosif, se căsătorește cu fosta soție a acestuia, poeta și traducătoarea Natalia Negru și moare dramatic la 42 de ani, împușcându-se, după ce crezuse că luase viața soției sale.
Dimitrie Anghel a exprimat atmosfera citadină autohtonă, natura artificială, grădinile, dar a fost conectat și la mișcarea simbolistă europeană (a tradus din Paul Verlaine), ilustrând alături de Alexandru Macedonski, Ștefan Petică, Ion Minulescu și George Bacovia, simbolismul românesc.
Partenerii noștri
