source: hepta- Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, va discuta vineri la telefon cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.
- Președintele a declarat că parlamentul finlandez analizează în prezent opțiunile de consolidare a securității naționale.
- Finlanda are o frontieră comună de 1 340 km cu Rusia.
Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, va discuta vineri la telefon cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat joi pentru Reuters, după ce s-a întâlnit cu membrii parlamentului.
Președintele a declarat că Parlamentul Finlandei analizează în prezent opțiunile de consolidare a securității naționale.
Fiind unul dintre membrii estici ai spațiului european de liberă circulație Schengen, Finlanda are o frontieră comună de 1 340 km cu Rusia.
Tensiunile politice și militare din trecut cu Rusia au fost folosite pentru a deschide discuții publice în Finlanda și Suedia legate de a adera la NATO. Suedia și Finlanda au o tradiție retorică de neutralitate sau cel puțin de nealiniere în perioadele de conflict armat.
Finlanda și Suedia în NATO
Tragedia care s-a petrecut în Ucraina în februarie 2022 a reaprins o nouă isterie în masă, care vine proaspăt după isteria în masă a pandemiei COVID19. O nouă sursă de frică și dezgust a înlocuit virusul: Rusia și președintele Vladimir Putin, văzut ca fiind personificarea sa supremă. Contextul acestui ultim conflict a fost folosit ca pretext pentru a reaprinde dezbaterea privind NATO în ambele țări.
Această teamă de Rusia a fost folosită ca instrument politic în trecut, cu scopul de a obține consimțământul publicului prin prezentarea unei imagini a așa-numitei amenințări rusești și afirmând sau presupunând că această amenințare se poate aplica Finlandei și Suediei, care nu sunt capabile să reziste unui astfel de atac și, prin urmare, trebuie să se supună noțiunii de apărare colectivă. Toate acestea, chiar dacă nu se oferă niciun raționament solid cu privire la motivul pentru care Rusia ar dori să atace oricare dintre aceste țări, notează Politics Today.
Problema aderării la NATO nu este încă în discuție, deoarece guvernele acestor țări nu au suficient sprijin parlamentar și public pentru a promova o propunere de securitate atât de „controversată„.
Mai degrabă, există înțelegerea că războiul dintre Rusia și Ucraina oferă baza pentru stimularea unei dezbateri mai ample. Între timp, Finlanda a adoptat ceea ce numește „dispoziția privind opțiunea NATO”, prin care, în cazul în care consideră că aderarea la NATO este necesară pentru a asigura securitatea Finlandei, va începe procesul de solicitare a aderării.
„Finlandizarea” Ucrainei
Comparațiile dintre Finlanda și Ucraina sunt atractive în mod superficial, dar nu rezistă la o examinare atentă. Finlanda a fost neutră în războiul rece și a avut grijă să nu antagonizeze Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, a fost o democrație prosperă de tip occidental, al cărei popor avea dreptul incontestabil de a trăi într-un stat suveran propriu.
Lucrurile stau foarte diferit în cazul Ucrainei de astăzi. Putin pune sub semnul întrebării dreptul legitim al Ucrainei la statutul de stat independent. El sugerează că ucrainenilor le lipsește o identitate națională distinctă de cea a rușilor. El consideră că vibrația democrației ucrainene reprezintă o potențială amenințare la adresa sistemului său de putere de acasă, deoarece poporul rus ar putea cere într-o zi aceleași libertăți.
Prietenia „rece” cu Rusia
Identitatea de a fi neutru sau cel puțin nealiniat a semnalat o independență față de ceea ce Rusia a considerat în ultimele două decenii ca fiind o amenințare tot mai mare din partea NATO. Deși există diferențe și tensiuni în relațiile diplomatice dintre cele două țări nordice și Rusia, relațiile se bazează pe ceea ce poate fi clasificat drept o „prietenie rece”. În cazul în care Suedia sau Finlanda ar adera efectiv la NATO, acest lucru ar schimba fără îndoială calculele de securitate ale Rusiei cu privire la ambele țări, împingându-le la statutul de inamic sau adversar.
Partenerii noștri
Citește și
