- În 2020 datoria publică a statului ajunsese la 498 miliarde
- Într-un an, datoria noastră a crescut cu 124 miliarde lei
- Am încheiat anul 2020 cu un deficit bugetar de 9,8% din PIB
De când a venit pandemia, ți se pare că ai început să pui bani deoparte. Nu ai mai dat așa mult pe mesele la restaurant, n-ai mai fost la bere cu prietenii sau la cinema și nici n-ai mai cheltuit în vacanțe.
Poate ești printre cei care, după ce ai pus bani de-o parte, te gândești să îți schimbi casa. Că ai cu ce. Dar, ar trebui să șii că ai socotit prost. Marele pierzător al pandemiei ești tu. Contribuabilul român.
„În martie, când am închis economia, nu aveam un plan economic pentru ieșirea din această criză, pentru că când vom ieși. Închiderea economiei petnru prima lună a fost bună, pentru că nu știam ce se întâmplă. Cred că ar fi trebuit după această lună, având și date, să deschidem economia mult mai repede. Am fi rezistat și am fi fost mai pregătiți pentru valurile doi și trei”, a spus Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar.
La noi, decizia de a ține economia închisă, în toată țara, s-a bazat pe analize secrete și pe cifrele obținute după o testare slab organizată. Nici Orban, nici Cîțu nu ți-au explicat într-un an de ce închid economia, ce plan exact au să o salveze. Fără date concrete.
Nici nu aveai cum să le ai, din moment ce noi nu am testat ca să vedem exact cum stăm și să luăm măsuri punctuale. Până acum am făcut aproape 6,7 milioane de teste. Americanii peste 379 de milioane.
Raportat la populația României înseamnă 353 de teste la un million de locuitori, iar în State de trei ori mai mult. Chiar și rușii au testat dublu față de noi. Doar bulgarii stau mai prost: 265 de teste la 1 milion de locuitori. În rest, Europa civilizată e la dublu. Cel puțin. De exemplu Israelul ne întrece de aproape 5 ori.
„Bineînțeles, când am închis economia, statul și Banca Națională au trebuit să dea drumul la bani, împrumuturi. De asemenea, Guvernul a decis ca în această criză să nu dea pe nimeni afară din cei 1,29 de milioane de bugetari, dar toate aceste lucruri au reprezentat un cost. Și costul final pentru anul 2020 înseamnă un plus la datoria publică de 124 de miliarde de lei. Acest cost îl vom plăti și peste 5 ani, și peste 10 și peste 15 ani”, a spus Cristian Hostiuc.
Datoria publică a statului a ajuns la a ajuns la 498 miliarde lei în 2020
Mai exact, în 2020 datoria publică a României, a statului, adică a fiecăruia dintre noi, a ajuns la 498 miliarde lei. Asta înseamnă 47% din PIB. Într-un an, datoria noastră a crescut cu 124 miliarde lei. Cu o treime. Sau, altfel spus, Cîțu te împrumută cu 341 de milioane de lei pe zi. Adică 71 milioane euro.
Și mare parte din bani au mers tot la stat. 1,29 milioane de angajați la buget erau anul trecut și, în plină criză, cheltuielile cu personalul bugetar au ajuns la 110 miliarde lei. BNR a redus dobânda de referință ceea ce a scăzut costul creditelor.
Și a introdus lichiditate în piață, astfel încât Ministerul Finanțelor a putut să se împrumute și să plătească imensul aparat bugetar. Asta în timp ce privatul se sufoca. Poate nu-ți mai amintești, dar pătrunjelul a fost marea problemă a României. Pe 9 noiembrie, anul trecut, Orban le mai dădea o lovitură micilor producători.
„Eu am vacă acasă, animale. I-am făcut acoperiş, i-am făcut pereţi, are uşă la grajd. Şi tu pe mine mă scoţi în stradă? Să mor de frig că-mi vând şi eu nişte mere? Unde să mă mai angajeze la timpul ăsta? Ce să fac, să mă las de munca mea de o viaţă? Nu ştiu, mi-e greu rău. Eu şi copiii mei din asta trăim. Şi ei să îşi bat joc acum de noi?”, spunea Mihaela, producătoare.
„E o chestie discriminatorie. În primul rând că de ce pieţele şi nu şi supermarketurile? Păi prin faptul că ai închis pieţele, nu aglomerezi şi supermarketurile?”, spunea alt producător.
„Produse pe care nu le pot cumpăra de la supermarket. Trebuie cumpărate de aici de la de-ai noştri, care produc la ţară”, a spus un cumpărător.
Cu un sector privat sufocat de restricții, am încheiat anul 2020 cu un deficit bugetar de 9,8% din PIB. Am cheltuit mai mult decât am încasat. Dar, încă nu știm pe ce am dat banii. Cât au fost toate achizițiile medicale de urgență, câte cheltuieli și câte investiții s-au făcut ca România să supraviețuiască.
Partenerii noștri
