Confruntate cu violența masculină, femeile plâng în tăcere. De secole. Zeci de secole. Cele câteva care au îndrăznit să deschidă gura merită să fie amintite. Azi ți-o prezint pe Franca Viola.
Tatăl său, sicilian tradițional, a logodit-o la 15 ani cu un băiat dintr-o familie înstărită. Însă doi ani mai târziu, tânărul se alăturase Mafiei. Tatăl a rupt logodna. A doua zi, un incendiu i-a mistuit via și acareturile. Apoi Franca a fost răpită de 12 bărbați înarmați și violată de fostul logodnic. După câteva zile, a sosit și ”propunerea ce nu poate fi refuzată”: ca să rămână o femeie onorabilă, Franca urma să se mărite cu violatorul. Dar mafioții au primit un răspuns nemaiauzit: ”Niciodată!”
Așa s-au încheiat secole de tradiție siciliană. Delictele zise ”de onoare” erau chiar prevăzute în codul penal italian. Măritișul ar fi șters acuzațiile de răpire și viol. La doar 17 ani, Franca a ales să sfideze mafia, obiceiurile, opinia publică și morala catolică. În fața judecătorilor, a declarat: ”eu nu sunt proprietatea nimănui, sunt o persoană ca și voi.”
Cazul a divizat Italia: unii vedeau în ea o eroină; alții, o nerușinată. Mafioții au primit pedepse grele. Povestea a devenit un film, ”Cea mai frumoasă soție”. Mai târziu, Franca s-a căsătorit cu un băiat ce a sfidat amenințările cu moartea. I-a cerut mâna cu cuvintele: ”mai bine trăiesc câteva zile cu tine decât o viață întreagă fără.” Papa i-a primit în audiență iar președintele Republicii a decorat-o. Scandalul i-a obligat pe parlamentari să modifice legea: violul nu mai e un delict împotriva moralei publice, ci o crimă împotriva persoanei.
Partenerii noștri
