- CMR: Medicul ATI să identifice și să stabilească balanța între sedarea minim necesară și legare
- CMR: Sedarea în secțiile ATI este bine să fie cea minim necesară, dar este imperativă în unele cazuri pentru a facilita suportarea plămânului artificial/ventilatorului mecanic
- În România există 304 medici la 100.000 de locuitori, ceea ce clasează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană
Doar medicul de terapie intensivă este calificat să identifice și să stabilească balanța între sedarea minim necesară și legarea pacientului, în funcție de particularitatea fiecărui caz, transmite, joi, Colegiul Medicilor din România, referindu-se la scandalul izbucnit la ATI Sibiu.
Reprezentanții Colegiului Medicilor din România spun că sedarea în secțiile ATI este absolut necesară pentru ca pacientul să suporte mai bine plămânul artificial sau ventilatorul mecanic și, în cazul în care devine agitat sau are mișcări necontrolate, să nu își facă singur rău.
„Sedarea în secțiile ATI este bine să fie cea minim necesară, dar este imperativă în unele cazuri pentru a facilita suportarea plămânului artificial/ventilatorului mecanic și pentru ca pacientul să nu își autopericliteze starea de sănătate, în cazul în care este agitat sau are mișcări necontrolate. În unele cazuri, pentru ca pacientul să nu se autoaccidenteze, dar și ca dispozitivele medicale, precum cateterele, să poată fi utilizate corect și eficient, medicii ATI recomandă fixarea mâinilor pacientului cu sisteme special destinate acestui scop”, transmit cei de la CMR într-un comunicat de presă.
Doar medicul din ATI poate să stabilească balanța între sedarea minim necesară și contenție, arată sursa citată.
„Trebuie precizat că medicul ATI este cel calificat să identifice și să stabilească balanța între sedarea minim necesară și contenție, în funcție de starea și particularitățile fiecărui caz în parte”, potrivit CMR.
Prof. dr. Daniel Coriu, președintele CMR, explică modul în care medicina din zilele noastre și faptul că fiecare caz determină o decizie și o conduită terapeutică specifică, potrivit protocoalelor, pe care le ia medicul.
„Medicina se face minut cu minut, la patul bolnavului, având ca bază dovezile științifice și educația medicală continuă, iar evoluția stării pacientului, precum și specificul fiecărui caz în parte determină deciziile și conduita terapeutică, bineînțeles în conformitate cu ghidurile și protocoalele aplicabile.
Pentru ca rezultatele să fie optime, este nevoie de personal medical în număr suficient și bine pregătit, dotare corespunzătoare și infrastructură în conformitate cu Medicina anului 2021. Pentru cel mai bun rezultat, medicul trebuie să fie ajutat de o echipă medicală corespunzătoare și bine pregătită, echipamente și să își desfășoare activitate într-un spațiu adecvat. De altfel, acesta este un apel lansat în repetate rânduri în ultima perioadă de Colegiul Medicilor din România”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu.
Potrivit acestuia, în România există 304 medici la 100.000 de locuitori, ceea ce clasează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. În cazul ATI, în România sunt 5 medici la 100.000 de locuitori, în timp ce media europeană este de 20 – 25 de medici, potrivit reprezentanților specialității de ATI.
În ceea ce privește specific situația prezentată la ATI Sibiu, CMR transmite că nu se poate pronunța punctual, pe acest caz, până la finalizarea anchetelor și verificările aflate în curs.
O fostă angajată de la Terapie Intensivă COVID, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu a povestit, pentru publicația locală Turnu Sfatului, că pacienți în stare gravă cu COVID-19 au fost legați de mâini și de picioare, ignorați de cadrele medicale, sedați, astfel că au murit sufocați.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ion Veștemean, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că a fost înregistrat un dosar penal pentru omor în cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.
Partenerii noștri