- Vineri, 29 aprilie 2022, începând cu ora 04:00, o serie de site-uri aparținând unor autorități naționale.
- Atacul a determinat indisponibilizarea site-urilor pentru mai multe ore.
- Atacul cibernetic a fost revendicat de gruparea KILLNET, o grupare pro-rusă, specializată în atacuri de tip DDoS.
- Gruparea Killnet i-a atribuit în mod eronat lui Marcel Ciolacu funcția de președinte al Senatului, deținută de Florin Cîțu.
Vineri, 29 aprilie 2022, începând cu ora 04:00, o serie de site-uri aparținând unor autorități naționale, respectiv instituții financiar-bancare au fost victimele unui atac cibernetic de tip Distributed-Denial-of-Service (DDoS). Serviciul Român de Informații a declarat că atacul cibernetic a fost revendicat de gruparea KILLNET, o grupare pro-rusă, specializată în atacuri de tip DDoS.
Tot în această lună, gruparea KILLNET a lansat atacuri DDoS asupra site-urilor unor instituții din state precum SUA, Estonia, Polonia, Cehia, dar și asupra site-urilor NATO. Atacul a determinat indisponibilizarea site-urilor pentru mai multe ore.
Killnet l-a făcut pe Ciolacu președintele Senatului
Gruparea Killnet i-a atribuit în mod eronat lui Marcel Ciolacu funcția de președinte al Senatului, deținută de Florin Cîțu.
„Președintele Senatului (camera superioară a parlamentului) României, Marcel Ciolacu, a emis o declarație în care a promis autorităților ucrainene „asistență maximă” în furnizarea de arme letale Kievului. Răspunsul nostru oficial: Acesta va fi ultimul lucru pe care l-a făcut guvernul României”, se arată în mesajul transmis pe Telegram de către gruparea Killnet.
Killnet a precizat că atacul vine după ce Marcel Ciolacu, lider al Partidului Social Democrat și Presedintele Camerei Deputaţilor, a declarat că România este gata să trimită arme în Ucraina, în contextul invaziei declanșate de Rusia în Ucraina.
Marcel Ciolacu a făcut precizări cu privire la mesajul transmis de hackerii pro-ruși.
„După cum ați văzut, este o greșeală acolo. Nu am o problemă că sunt nominalizat eu ca președinte al Senatului. Declarația mea a fost una foarte clară. România, dacă este nevoie, este pregătită atât legal, cât și moral să facă acest pas. În acest moment, nu există o decizie în sensul acesta”, a declarat Ciolacu, citat de Libertatea.