„O ușoară, răcoroasă adiere a lui Dumnezeu suflă și îl vrăji. Deasupra lui se încâlceau potolite stelele, cerul părea înflorit, iar jos, pe pământ, pietrele scoteau aburi, încinse încă de vipia zilei; tăcere adâncă, a pământului și a cerului, făcută din eternele glasuri ale nopții, mai tăcute chiar decât tăcerea”.
Sunt sigur că ai și tu cărțile tale preferate atunci când e vorba despre Paște. Dar îți propun să răsfoiești cea mai surprinzătoare poveste a Învierii. Cea scrisă de Nikos Kazantzakis. Scriitorul grec pe care îl știi poate pentru ”Zorba Grecul” a rămas în memoria literară și pentru tulburătoarea descriere în răspăr a Evangheliilor din ”Ultima ispită a lui Hristos”. Sigur, varianta lui i-a supărat pe mulți, mai ales după ce a ajuns film. Dar, totodată, el reușește să impună cu și mai mare putere sensul evenimentelor care au schimbat istoria acum două milenii.
„Visele au stat nehotărâte între demoni și îngeri”.
Partenerii noștri
