Unio Trium Nationum 1438
”Vicevoievodul Transilvaniei dimpreună cu baronii și cu nobilii, precum cu fruntașii sașilor și cele șapte scaune săsești și cu ai secuilor să fie datori și ținuți în puterea unirii și a frăției făcută între ei fără fățărnicie, a veni în grabă în ajutorul pomeniților sași, iar pomeniții sași să fie datori și ținuți să vină în grabă împotriva vrăjmașilor și dușmanilor nobililor”
Așa începea în 1438 recunoașterea documentului care făcea din români națiune tolerată în în Transilvania. Înțelegerea numită înțelegerea frățeasă și cunoscută de atunci drept Unio Trium Nationum era întreptată împotriva turcilor dar și mai tare, împotriva țăranilor, majoritatea români dar și împotriva maghiarilor și secuilor săraci. Formula era clară: Nimicirea și stârpirea răutății și răscoalei nelegiuiților țărani
”Pentru a stârpi răutatea mai sus pomeniților țărani nelegiuiți.”
Declarația de la Alba Iulia, 1918
”Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. ”
Acesta este cel mai discutat punct din Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1918. De mai multe ori, în ultimii zece ani, voci din UDMR au cerut respectarea promisiunilor din declarație. De fiecare dată răspunsul a fost că promisiunile nu erau legate de autonomie.
Și uite ce s-au mai angajat să asigure cei care au făcut România Mare la Alba Iulia după Primul Război Mondial?
”Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.”
Tratatul de la Trianon, 1920
Articolul 45. ”Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și teritoriile asupra fostei monarhii Austro-Ungare situate dincolo de frontierele Ungariei și recunoaște prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca făcând parte din România
Așa a sunat articolul 45 care stabilea poziția Ungariei în Tratatul de la Trianon, în 1920. Este fraza care a întregit România Mare. Basarabia și Bucovina erau deja parte din România înaintea proclamației de la Alba Iulia, din martie, respectiv noiembrie 1918.
”România recunoaște și confirmă, față de Ungaria, angajamentul său de a accepta inserarea dispozițiilor socotite necesare pentru a proteja în România interesele locuitorilor care diferă de majoritatea populației” -Tratatul de la Trianon
Partenerii noștri
